sâmbătă, noiembrie 22, 2008

It's happening

Joacă mai dur decât mă aşteptam -iarna. A fost aproape să nu mă lase să ajung uscată acasă, dar am avut aşi în mânecă şi am reuşit să o înving. Lucrul care m-a surprins s-a întâmplat însă după ce pericolul atingerii a dispărut, după ce începusem să mă simt în siguranţă, după ce o puteam privi fără ca ea să mă poată "afecta" fizic.

Stăteam la geam şi am vrut să îi admir efortul de a mă impresiona (da, admir, mă îmbunase un pic) în toată măiestria lui, aşa că am tras sigură pe mine de jaluzele, încercând să le ridic. Jaluzele în schimb nu au fost pregătite de atâta hotărâre, s-au dezlipit şi mi-au explicat cum stau lucrurile cu gravitaţia aşa cum un măr i-a explicat la un moment dat lui Newton. După ce mi-a trecut puţin importanţa de sine şi durerea din vârful capului, am decis că nu pot sta fară jaluzele. Am avut mereu fixul că cineva se uită pe geam aşa cum mă uitam eu pe la 6 ani la baba din blocul de vis-a-vis cum se chinuia să amestece în oala (dar serios că era cât un lighean) cu dulceaţă. În orice caz, nu pot fără nimic la geam: încep să mă mişc doar sub nivelul pervazului, să ţin laptopul cu spatele la geam (că doar nu o să las cine ştie ce vecin să vadă ce scriu eu pe mess -şi ce ochi buni ar trebui să aiba vecinul ăla!) şi fel de fel de lucuri de om speriat de bombe.

Am căutat de zor "Picătura" prin casă şi aşa cum era normal nu am găsit. Defapt nu am găsit nimic care să fie în stare să lipească plasticul de termopan şi am fost dezamăgita chiar şi de scotch-ul (nu ăla de băut) care până atunci mi-a fost prieten bun. Inevitabil a trebuit să ies din casă în iarnă şi să caut ceva de lipit jaluzele. DAR e sâmbătă şi atunci era 1 p.m. :D => nimic. Nici măcar în piaţă. Ba chiar am dat peste cateva tarabe care "au avut", dar acum nu au decât lipici dinăla pentru hârtie. Dedeman închis. Magazinele din jur inchise sau fără aşa ceva.

30 minute cu ea din cauza ei. Acum am hainele ude şi stau făra jaluzele pe sub nivelul pervazului şi cu laptopul cu fudu' la vecinu'. Dar imi place cum ninge şi ştiu că e prea cald să rămână ceva în urma primei bătălii. Iar acum fulgii sunt mai mici. O să îmi fac un ceai de afine cu aromă de rom.

3 comentarii:

Anonim spunea...

n-am terminat inca sa citesc tot ce ai scris , dar simt nevoia sa ma dau mare ca am fost si eu de cateva ori la tine cand era baba aia in bucatarie , si am testat zoom-ul de la aparat pe dumneaei ;)) this memory made me smile :)

Ralush spunea...

Da stiu, sa stii ca mi-am adus aminte si cum ne uitam noi la tv la vecinii batrani de langa tine. Si chiar daca e curent mie inca imi place cu geamul deschis si cu capul dupa perdeaua cu barbie. :)) We gotta meet!!! Eu aduc zoomul. :))

Anonim spunea...

total de acord :) dar dupa ce trec tezele .. nu stiu nimic la istorie asa ca in weekendurile stea am de invataaaat ... iar acum , pentru a schimba acest subiect neplacut , sa stii ca vecinii aia au in acest moment tv-ul deschis :)) se vede un meci de fotbal , sau ceva de genu (acum se vede mai bine ca au cazut toate frunzele din copac :x )