Redoing the Puzzle

Doar ca tura asta e interesant pentru ca ajung sa vad toate piesele intr-un timp mult mai scurt si cu alti ochi. Pentru ca am simtit ca prea multe nu se potriveau si ca ar trebui sa ma intorc si sa vad cum arata defapt fiecare parte si cat de bine mergea unde era pana acum. E distractiv cateodata. Uneori rad de cat de nepotrivit era locul ales anterior si alteori imi dau seama ca piesa nu avea ce cauta in puzzle. In schimb momentele cele mai ciudate sunt atunci cand mut cate o frantura, pentru ca se pare ca am in instinct rezistenta la schimbare, desi sunt constienta ca respectiva schimbare imi face bine. Si asta se aplica si la conceptii, la ce cred, la orice. Stiu ca 'piesa' nu are ce cauta acolo si ca trebuie mutata, si mai ales stiu ca ramane tot in interiorul puzzle-lului, dar tot mi-e oarecum greu sa o mut. O sa imi ia ceva, dar stiu ca pana nu o sa fac curatenie calumea, adaugarea a noi piese (a.k.a supravietuire) s-ar putea sa nu fie asa de intensa si de rewarding cum sper. Oricum mai am doar cateva piese de revizuit.

Si nu, nu vorbesc de un puzzle cu un numar limitat de piese. Vorbesc de puzzle-ul pe care il vor construi in continuu si care va deveni din ce in ce mai interesant si mai complet as time goes by, asa ca voi adauga mereu si mereu, pentru ca tot timpul se poate si mai bine. Doar ca nu pot sa ma bazez doar pe ce urmeaza, trebuie sa stiu ca ce am acum e la fel de 'bine plasat'.

In other words I am growing and I am, finally, happy.