Uuuuuuuuuh, what does this button do?

De ceva vreme mi se pare că încerc butoane, aşa, aiurea. Nu sunt neapărat doar dinalea roşii şi mari, dar sunt butoane despre care nu stiu prea multe lucruri. Nu zic că ar fi ceva rău în asta -în definitiv a trăi înseamnă şi a risca şi a încerca lucruri noi- dar mi-e dor să mă simt acasa, să simt că am mai trecut pe acolo, să simt că am mai făcut asta şi că ştiu exact ce o să urmeze. Unii asta îşi doresc -să fie totul palpitant şi nou. Până la urmă asta îmi doresc şi eu. Doar că vreau să fie şi trivial şi plictisitor.

Bănuiesc că asta e doar o fază a perioadei de tranziţie. O să fie totul bine pentru că e mult mai frumos acum şi sunt mai fericită. Dar la naiba, oamenilor le place trecutul (sau sunt doar eu?), fie că el e sau nu mai fericit/interesant/important decât viitorul.

Acum cei care mă cunosc o să îşi imagineze că mă refer la lucruri evidente. Nope. Mă refer la stări, la sentimente şi nu la mediu (deşi şi ăsta e nou). It's all about what's going on inside. Niciodată nu scriu lucruri evidente pe blog. Cred că de asta scriu aşa puţin.