Rehab

You know...nausea, headaches and all that.


Almost over. :D

Everybody lies.

"The most common lie is that which one lies to himself; lying to others is relatively an exception." -Friedrich Wilhelm Nietzsche

Am inceput sa ma uit la House MD de ceva vreme (defapt maxim 1 saptamana) si sunt 'glued to the screen'. Si partea cea mai amuzanta e ca mie mi se parea ca nu ma impresioneaza serialele astea cu doctori si cred ca daca mi-ar fi fost recomandate de altcineva (nu de Raluca), nu m-as fi uitat nici la Grey's Anatomy si nici la House. Acum ca tot am pomenit, ultimul mentinonat nu prea se compara cu Grey si nu, nu pentru ca unul e barbat si cealalta femeie, ci pentru ca House e mai putin comercial si relativ mai 'deep'. Defapt sunt stiluri diferite.

Ca sa trec direct la subiect, Greg(ory) House e un doctor care pune diagnostice (pentru ca nu stiu daca exista diagnostician in romana) si care se ocupa cu tot felul de puzzleuri de simptome si factori exteriori care conduc la diverse boli. Are un fel de aura de mister in spatele lui pentru ca e well, sincer la modul cel mai brutal, nu ii e frica sa raneasca oamenii si isi sustine intodeauna punctul de vedere, desi risca cam tot pentru asta. E atent la detalii si reuseste sa vada in spatele aparentelor, pentru a-si da seama de adevarul ascuns de, zice el, toata lumea. Deci everybody lies. Si am ajuns la subiect.

Da, e adevarat. Mintim. Mintim mult. Dar pana unde suntem gata sa mergem? Pentru ca nu numai uitandu-ma la House, dar si in jurul meu, vad tot felul de minciuni stupide care deobicei ii costa mult pe autori. Preferam sa mintim ca sa ne simtim bine 5 minute insa riscam sa fim prinsi sau descusuti, ceea ce inseamna uneori sa nu ne mai simtim bine deloc, sa pierdem ceva drag sau chiar pe cineva. Si ma intreb: merita???

Sure, truth hurts. Dar serios, mai crede cineva ca minciuna are picioare scurte?? Mai avem vreun pic de constinta care sa ne spuna ca NU E BINE sa mintim???

Si la final, vorba lui Robbie: 'when the truth dies, very bad things happen'...

Concluzii

Drawing the line. :)


First of all ...(si mai e un videoclip la melodia asta, multi il considera ca fiind cel mai bun al lui Tori, daaar momentan il prefer pe asta :D)


Si apoi...

Leapsa pe blog

Introducere
Mi s-a atras atentia de curand de catre Horea cu privire la 'leapsa pe blog', un joc ce a reusit sa ma intoarca la propriu-mi 'coltisor de net' si sa imi realimenteze entuziasmul ala pe care il aveam cand am inceput sa scriu (mda, nu ca as fi scris asa de mult de atunci).

Reguli
Ideea e sa publici a 5a fraza de pe pagina 123 a cartii/lor pe care o/le citesti la momentul respectiv si apoi sa pasezi mai departe regulile. Ca sa ma inspir in continuare de la Horea, o sa iau mai multe carti, pe care le gasesc pe aici, si o sa vad ce o sa iasa. Plus de asta, ca sa fiu si originala, o sa fac doua variante, una in engleza si una in romana.

Rezultat in romana
Acest eveniment va ramane in continuare una dintre cele mai mari tragedii ale natiunii noastre. Iar cristalele de gheata se strang impreuna in fulgi care cad, acoperind Chicago cu albeata lor, centimetru dupa centimetru. Cel ce pricepe viata stelelor pricepe si iubirea omeneasca! Se apuca obedient sa rupa cateva smocuri de iarba. Pe planul estetic, asemenea erori fundamentale, create din confuzia planurilor, duc uneori la solidarizari penibile. Eu ma uit in sus, asemenea statuii lui Apol...tii steaua cea din cer, rece si luminoasa! A spune 'nu sunt decat niste cuvinte' e ca si cum ai spune 'nu e decat niste dinamita'.

Rezultat in engleza
A little rolling in the dust and knocking hats off, a little pelting with soft things that'll stick and not bruise -all that doesn't spoil the fun. They came to a rugged descent, and Pierston took her hand to help her. Elinor said no more, and turning again to the three letters which now raised a much stronger curiosity than before, directly ran over the contents of all. The Figure of his old master, so strangely rearisen, brought back to Stephen's mind the life at Clongowes: the wide play-grounds, swarming with boys: the square ditch; the little cemetery off the main avenue of limes where he had dreamed of being buried; the firelight on the wall of the infirmary where he lay sick; the sorrow face of Brother Michael.

Credits

Romana:
Og Mandino -'Secretele fericirii si succesului'
Neil Gaiman -'Zei Americani'
Liviu Rebreanu -'Golanii'
Michael Cunningham -'Orele'
Mircea Eliade -'Fragmentarium'
Mihai Eminescu -'Proza'
Zig Ziglar -'Motive pentru a zambi'

Engleza:
George Eliot -'Felix Holt, the Radical'
Thomas Hardy -'The Well-Beloved'
Jane Austen -'Sense and Sensibility'
James Joyce- 'A Portrait of the Artist As a Young Man'

Weekend Blog

Looking back, vad ca asta e cel mai potrivit titlu pentru blogul asta. In principiu scriu in weekenduri pentru ca e singura data cand am timp sau ma rog, cand imi aduc aminte ca am blog. In concluzie ar trebui sa incep sa scriu mai des. :)

In alta ordine de idei, e un weekend calm si relaxant. Chiar mi-era dor de asa ceva. Ah si am formatat, in sfarsit. Am un calculator pus la punct. Yeah right

:)

Bineinteles ca am incercat tot weekendul sa imi pun la punct un blog in paralel pe Livejournal, dar a inceput sa imi faca mai multe figuri decat insusi Blogger. Pana la urma am ajuns la concuzia ca nici aici nu e prea rau. Ah, si cred ca ar trebui sa formatez la un moment dat, dar cand??

And also....my newest obsession:

Seated Woman with the Parasol

Am gust de ceai negru in gura si mi-a petrecut mult prea mult timp imaginandu-mi cum ar fi sa am un nor pe limba; cum ar fi ca de fiecare data cand deschid gura sa nu pot vorbi. Si apoi mi-am dat seama ca am intrat intr-un fel de 'rama' a mea si am senzatia ca o sa imi ofere siguranta. Ca in 'Parasol'. Daca nu as putea vorbi nu m-as putea ascunde sau apara. Defapt rama aici se refera mai mult la masca pe care mi-am pus-o, la lucrurile in spatele carora incerc sa ma ascund. Probabil sunt lucruri pe care ar trebui sa le confrunt. Sa le accept. Dar aman.

Hm ma enerveaza Blogger ca nu pot face cut-uri asa de simplu ca la LiveJournal. Aici trebuie schimbate setarile cu totul. Si pana la urma nu imi place Blogger. Nu se compara cu altele. Hmm...oare de ce scriu aici??? Oare sa ma mut? (iar) Gata ca daca o tin asa pana dimineata am inca 5 jurnale noi. Desi nu ar fi greu sa mut tot ce am aici pe Live Journal. As putea schimba datele...ar fi chiar ok. Ah...hmm. Si tot ce voiam e postez versurile de la 'Parasol' sub un cut. Cu un tag simplu. Bleah.